vineri, 12 decembrie 2008

Cantec de iarna

Esti atît de frumoasa, iarna! 
Cîmpul întins pe spate, lînga orizont, 
si copacii opriti, din fuga crivatului… 
Îmi tremura narile 
si nici o mireasma, 
si nici o boare, 
doar mirosul îndepartat, de gheata, 
al sorilor. 
Ce limpezi sînt mîinile tale, iarna! 
Si nu trece nimeni 
doar sorii albi se rotesc linistit, idolatru 
si gîndul creste-n cercuri 
sonorizînd copacii 
cîte doi, 
cîte patru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumesc ca imi cititi gandurile si ideile! Astept cu mult interes comentariile dumneavoastra!

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Calendar Ortodox

Arhivă blog



Va multumesc pentru vizita si va mai astept!