Un copil e cea mai mare bucurie ce o poti simti , e cel care da sens vietii... S-a nascut Teodor Valentin, baiatul care imi va deveni in curand fin... Mi-am dorit din totdeauna fini... nu cred ca as reusi sa explic de ce, dar e un sentiment care ma face sa ma simt implinita. Sunt sotie si mama, dar e minunat sa sti ca vei fi nasa unui copilas... el a adus bucurie in sufletul mamei lui, al tatalui si al fratelui mai mare Albert Gabriel... dar si in sufletul meu... ma bucur pentru bucuria lor, sunt fericita ca visele lor s-au conturat si un al doilea bebe a sosit in familie. Le doresc multa sanatate si liniste... de ce liniste? pentru ca de obicei dupa ce ajungi acasa cu bebelusul incep sa apara rudele, vecinii, prietenii... cand ai nevoie de timp de acomodare cu bebelusul tau si el sa se acomodeze cu casa, cu mediul in care va trai si se va dezvolta, si cu parintii sa se cunoasca.... Ideal ar fi dupa sfatul specialistilor ca proaspatii parinti si bebelusul sa fie lasati in pace in prima luna de viata a bebelusului...
Ce poate oare sa aduca o mai mare bucurie in viata unui om decat nasterea unui copil? Nu cred ca exista altceva mai frumos si mai puternic ca sentiment decat momentul cand iti strangi in brate copilul pentru prima data, fie ca esti mama fie ca esti tata...
Aducem pe lume o viata... nu poate exista ceva mai sublim decat asta... Fie ca suntem femeie- mama care da nastere, fie ca suntem barbat - tata care sustine moral mama in cele 9 luni, si in ceea ce urmeaza... suntem oameni care devenim parinti ... care dam viata si care ar trebui sa incepem sa ne educam ca atunci cand copiii nostri vor fi tineri sa nu mai auda expresia: "tineretul ...asta!!!" E cazul sa schimbam ceva in conteptia oamenilor si pentru a face lucrul acesta trebuie sa incepem cu noi insine.
Oare cati parinti incearca sa afle cum sa isi educe copiii mai bine, din carti sau din cursurile care sunt specializate? Foarte multi dintre noi gandesc " lasa ca am crescut, si cu bataie, si cu vorbe urate, si cu lipsuri - poate sa creasca si copilul asta", dar de ce sa creasca asa? Cand se poate sa creasca in armonie, sa se dezvolte bine atat din punct de vedere fizic cat si psihic... Foarte putini se gandesc la ce impact au asupra copiilor faptele si vorbele noastre... Incercati sa va ganditi cate din faptele pe care le faceti astazi se datoreaza parintilor... e drept ca sunt parinti nostri si ne iubesc si fara sa stie au facut lucruri care ne-au ramas in suflet chiar daca nu le constientizam... de cate ori nu am zis " eu nu o sa fac asa cand voi avea copiii", dar oare cati dintre noi chiar schimbam lucrul respectiv si incercam sa nu il mai facem? Am auzit atat de des calificative la adresa copiilor :" esti rau"; " esti fricos"; "esti lenes".... etc... Oare nu stiti ca de ce ii repeti unui om un lucru de aceea nu mai incearca sa faca nimic bun?? " la ce sa ma mai chinui sa fac lucrurile bine cand oricum nu vede si zice ca sunt rau?"...
Sper ca aceste ganduri ale mele vor trezi in cei care citesc sentimente si ii vor pune pe ganduri! Sper ca vor ridica niste semne de intrebare... Sper ca voi ca adulti ve-ti cauta innauntrul vostru si ve-ti repara ce trebuie reparat ca ... in gandurile copiilor vostri sa fie doar cuvinte frumoase, ganduri bune....
Toate cele bune!
