Bunica si nepotii

In expresul de Florica

Lazi, colete, un amalgam

Si-n compartiment, bunica

Si nepotii stau la geam.

Hohotind, copii zburda

Si fac zgomot infernal,

Iar batrana, ştirba, surda,

Tot priveşte cerul pal.

Dintr-un cos, le da bunica

Cate-un tort cu zahar, copt,

Sapte ani are Lucica,

Iara Nicu are opt.

Infoiata cum e varza

Baba zice mai apoi:

- Uite barza! Uite barza!

Care v-a adus pe voi!

Nicusor şi cu Lucica

Fara sa mai zica pas,

Tot privesc înspre bunica

Si se prapadesc de ras.

Nicu-apoi, intins pe-o coasta

Zice, rasfirandu-şi parul:

- S-o lasam sa moara proasta,

Sau să-i spunem adevarul?

SARBATORI FERICITE

CRACIUN FERICIT!!!

Fie ca spiritul Craciunului sa va lumineze gandul si sa va gaseasca aproape de familie si de prieteni, alaturi de care sa treceti fericiti si sanatosi pragul ANULUI NOU. 

VA DORIM DIN TOATA INIMA UN CRACIUN FERICIT, LINISTE SI ARMONIE ALATURI DE CEI DRAGI. 

LA MULTI ANI !!!!

Hrusca - Afara ninge linistit

Afara ninge linistit
Si-n casa arde focul
Iar noi pe langa mama stand
Demult uitaram jocul...
Iar noi pe langa mama stand
Demult uitaram jocul...

In casa patul e facut
Dar cine sa se culce
Cand mama spune de Iisus
Cu glas duios si dulce
Cand mama spune de Iisus
Cu glas duios si dulce...

Cum S-a nascut Iisus in fan
In ieslea cea saraca
Iar boii peste ei suflau
Caldura ca sa-I faca
Iar boii peste ei suflau
Caldura ca sa-I faca...

Si-au mai venit la El apoi
Pastorii de la stana
Si ingerii cantau in cor
Cu flori de crin in mana
Si ingerii cantau in cor
Cu flori de crin in mana...

ISUS S-A NASCUT

STEAUA

Steaua sus rasare 
Ca o taina mare 
Steaua straluceste 
Si lumii vesteste 
Si lumii vesteste 

Ca astazi Curata 
Preanevinovata 
Fecioara Maria 
Naste pe Mesia 
Naste pe Mesia 

Magii cum zarira 
Steaua si pornira 
Mergand dupa raza 
Pe Hristos sa-l vaza 
Pe Hristos sa-l vaza 

Si daca pornira 
Indata-L gasira 
La Dansul intrara 
Si se inchinara 
Si se inchinara 

Cu daruri gatite 
Lui Hristos menite 
Luand fiecare 
Bucurie mare
Bucurie mare 

Care bucurie 
Si aici sa fie 
De la tïnerete 
Pan-la batranete 
Pan-la batranete

O BRAD FRUMOS

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbata,
Ma mangai si ma faci duios,
Si ma-ntaresti indata.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.

MOS CRACIUN

Mos Craciun cu plete dalbe,
A sosit de prin nameti
Si aduce daruri multe
La fetite si baieti.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Din batrani se povesteste,
Ca-n toti anii negresit
Mos Craciun pribeag soseste
Niciodata n-a lipsit.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Mos Craciun cu plete dalbe,
Incotro vrei sa apuci?
Ti-as canta florile dalbe,
De la noi sa nu te duci.
Mos Craciun, Mos Craciun.

JOCUL CU CAPRA

Incepand cu Ignatul si sfarsind cu zilele Craciunului, prin alte parti incepand cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai in ziua de Sfantul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. 
Ca si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare ca isi are originea in obiceiurile romanilor si elinilor: fie in jocurile si cantecele desfasurate in jurul altarelor pagane de preotii sau cantaretii travestiti in dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori in versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, incepe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapana casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt acasa, si apoi multumind se indeparteaza. 

Foaie verde si-o aluna 
Buna ziua, ziua buna 
Ia deschideti portile 
Sa intre capritele 
Ta, ta, ta, carpita ta 
Nu te da nu te lasa 
Ta, ta, ta, carpita ta 
Capra noastra-i cu margei 
Cu cercei cu catifeli 
Joaca vesel caprita 
Toti îs bucurosi de ea. 
Ta, ta, ta, carpita ta 
Nu te da nu te lasa 
Ta, ta, ta, caprita ta 
Si plecai si eu la târg 
Pe caprita ce s-o vând 
Si mergând pe drum, mergând 
Aud din urma strigând: 

Cumparatorul: 
- De vânzare-i capra bade? 
Ciobanul: 
- De vânzare! 
Cumparatorul: 
- Si cât vrei pe ea? 
Ciobanul: 
- 800 de lei! 
Cumparatorul: 
- E blânda, nu împunge? 
Ciobanul: 
- E blânda, nu împunge. 
(capra îl împunge pe cumparator) 
Cumparatorul: 
- Eu îti dau 400 de lei pe ea pentru ca împunge. 
Ciobanul: 
- De cât sa-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi dau 
un par în cap. (o loveste cu batul, capra cade si nu mai misca) 

Alaiul: 
- Valeu, capra noastra a murit! 
Ta, ta, ta, carpita ta 
Te-o lovit vreo boala grea 
Sau pe unde-i colindat 
Veste rea tu ai aflat. 

Ciobanul: 
- Baa…da capra nu-i moarta si nu din palitura 
a lesinat, ce din cele ce-o aflat. 

Alaiul: 
Scoala tu caprita mea 
Faptele s-or îndrepta 
Si-acum haide sa plecam 
Si-alte case colindam 
Ta, ta, ta, carpita ta 
Nu te da nu te lasa 
Ta, ta, ta, carpita ta.

OBICEIURI

Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate:

"Buna dimineata la Mos Ajun,

Ne dati ori nu ne dati",

si daca cei din casa le deschid usa spre a le imparti colindeti, incep sa cante mai departe:

"Am venit si noi odata

La un an cu sanatate,

Si la anul sa venim

Sanatosi sa va gasim.

Ne dati, ne dati,

Ori nu ne dati"

Cu acest prilej gazda le imparte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framantati si copti chiar in acea seara a Ajunului. In ajunul Craciunului, ca si in ajunul Anului Nou copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cantand cantece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziua", ori "Valerim" si "Veler Doamne". In afara de seara mare a colindelor se mai colinda si in seara Sfantului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul. Sub numele de colind si colindat trebuie sa intelegem vechiul obicei pe care-l intalnim in sarbatorile susmentionate cand copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa in casa, cantanin pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) in bani sau in natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.