marți, 3 martie 2009

Meseria de bunica


Nu-i usor sa fii bunica, trebuie sa uiti ca esti mama, trebuie sa vrei ce este mai bine pentru nepotul tau, inainte de a vrea ce e mai bine pentru copilul tau. Se schimba cumva prioritatile. Numai bunicii egoisti pun inaintea nepotului copilul lor.

A fi bunic este si ciudat, si minunat. Poti sa te bucuri de copii fara sa te simti responsabil pentru ei. Esti degrevat de greutatea tuturor crizelor de dezvoltare si de deciziile majore, si esti in acelasi timp in mijlocul lor.

Treaba ta este sa privesti, sa te minunezi, sa admiri, sa iubesti si totusi sa stai intr-un plan secund si sa speri, sa te bucuri, si sa te rogi. Iti poti aroga fara rusine meritul genetic pentru talentele sau frumusetea copilului, prin clasicul “imi seamana”, si nimeni nu va indrazni sa te contrazica.

Exista si o parte mai putin usoara a acestui rol - cum sa nu intri in conflict, cum sa faci sa fii acolo si totusi sa nu deranjezi, sa sfatuiesti fara sa sune a critica. Ca bunica, am observat ca sfaturile, chiar binevoitoare, pot fi primite ca cele mai dure critici, si e normal - si eu simteam la fel cand am devenit mamica (dar uitam, nu-i asa!?), mai ales daca veneau de la soacra-mea.

Nici un bunic nu vrea sa fie exclus din viata nepotilor lui, dar se afla de multe ori in situatia asta din cauza a ceva ce a spus sau a facut la un moment dat.

Daca imi permiteti, as vrea sa tineti minte cateva reguli care mie mi-au facut viata usoara:

  • Nu da sfaturi necerute - cel mult spune ceva de genul “la mine chestia asta a functionat”, si conteaza pe incheierea: “Dar medicul ce ti-a recomandat?” 
     
  • Petreceti timp doar tu si copilul. Citeste-i o poveste, faceti un desen, un puzzle, jucati-va cu papusile sau masinutele, mergeti in parc; nu ii povesti la nesfarsit cum il tineai tu in brate cand era mic sau cum ati petrecut odata in oraselul copiilor: nu ii creezi amintiri, ci numai plictiseala. Daca vrei amintiri, creeaza-le in prezent, jucandu-te cu el. Fa-te dorit. 
     
  • Lauda-ti copiii cand vezi ca fac lucruri bune cu nepotii tai - aprecierile tale au valoarea aurului. Daca ii critici, sa nu iti imaginezi ca vei schimba ceva, ci doar te faci neplacuta. Asta nu inseamna sa nu semnalizezi daca ceva nu ti se pare in regula, ci sa le recomanzi consultarea medicului sau psihologului. 
     
  • Daca esti mama taticului, nu uita ca ai fost si tu nora, de aceea poarta-te cu nora ta cum ti-ai fi dorit sa se poarte soacra ta cu tine. - Nu te baga sa ajuti decat daca ti se cere ajutorul. Am o prietena care ii spunea nurorii ei ca se bucura ca o ajuta mama ei, ca ea e bolnava si nu ar putea, dar in final intreba: “Vrei sa te ajut?” (era un fel de “Nu-i asa ca nu vrei”?), si dupa ce primea raspunsul asteptat - nu -, se ducea la fiul ei si ii spunea: “M-am oferit sa va ajut, dar nevasta-ta a spus ca nu are nevoie”. Ce convenabil! 
     
  • Nu-ti impune vizitele la copii, sau pe cele ale copiilor la tine, lasa-te dorit si vei avea surprize placute!
  • De retinut

    53% dintre bunici isi vad nepotii mai rar decat o data pe luna, dar asta nu inseamna ca nu pot avea o legatura stransa cu nepotii lor.

    Cheia unei relatii stranse cu nepotii este existenta unei relatii de respect si dragoste cu parintii acestora.

    Uneori, bunicii nu stiu cum sa se implice, astfel incat sa nu incurce; de aceea e bine sa le spunem ce se asteapta de la ei.

    Se spune ca singurele jucarii cu care copilul se poate juca fara restrictii, la orice varsta, sunt bunicii. Si chiar asa este...


    Sursa:www.babyonline.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumesc ca imi cititi gandurile si ideile! Astept cu mult interes comentariile dumneavoastra!

A apărut o eroare în acest obiect gadget

Calendar Ortodox



Va multumesc pentru vizita si va mai astept!