Inca un an s-a scurs cu toate greutatile si bucuriile pe care ni le-a adus. Ma gandesc de cateva zile ca acum e momentul in care ar trebuie sa stabilesc daca a fost un an bun sau unul mai putin bun pentru mine. Au fost multe... poate un pic prea multe anul asta... pe de o parte ma bucur ca se termina iar pe de alta parte asta ma intristeaza ... pentru ca nu am facut chiar tot ce as fi dorit...
Nici macar nu stiu cand a trecut anul asta... dar s-a scurs tare repede... sau cel putin asa mi se pare mie... La inceput de an... am hotarat cu sotul meu ca vom mai face un bebe ... era ceva ce imi doream enorm, si prin mai am aflat ca sunt insarcinata eram in culmea fericirii... parca toate visele se implinisera, parca infloream si eu o data cu florile... cu natura. Insa ceva ... sau cineva.... nu a fost de acord cu aceasta fericire... poate ca era prea mult... poate ca nu meritam ... poate ca nici nu sunt o mama buna... odata cu fericirea care era in sufletul meu au venit si lacrimile si durerea... apoi vestea ca bebele s-a oprit din dezvoltare a pus capac... nu cred ca m-a inteles cineva sau ca ma intelege.... dar inca ma doare... de atunci nu am mai fost eu... uneori am impresia ca sunt doar o umbra care nu face altceva decat sa incurce lumea asta... insa am noroc ca exista cineva care ma face sa ma simt cea mai fericita femeie de pe planeta...- fiica mea- Noemy Andreea- zambetul ei, imbratisarile ei imi dau curaj sa merg inainte. Nu stiu daca sunt o mama buna sau daca pot fi numita mama buna - dar stiu ca sunt in stare de orice atunci cand e vorba de "soarele" vietii mele.
M-a schimbat anul asta... nu stiu daca in bine... dar mi-a aratat pana unde poate merge indiferenta oamenilor... mi-a aratat si ca exista oameni care merita sa iti fie aproape... mi-a aratat si ca exista oameni care mai cred ca binele invinge... si mi-a aratat ca eu ar trebui sa ii pretuiesc mai mult pe cei care merita ... iar pe cei care sunt indiferenti sa ii dau la o parte... cu de-a sila nu se poate face nimic... poate ca intr-o zi vor vedea ca indiferenta nu e o calitate si nici un lucru de apreciat... sper ca voi fi destul de matura si de inteligenta si ca voi avea ajutorul Celui de Sus sa stiu sa iert toate ranile care mi-au fost facute...si sa uit!
Am devenit nasica... am un finut minunat caruia ii doresc ca anul ce incepe sa ii aduca multa sanatate, fericire si sa aibe parte de cat mai multe lucruri bune in intraga lui viata...
Am avut multe de invatat in anul ce a trecut... am muncit mult ... i-am facut o camera printesei mele, o camera asa cum am vazut-o eu pentru ea (sper ca e si pe placul ei); am adus un plus de viata la intreaga casa... prin diverse desene pe pereti... si culori placute zic eu...
Am fost la mare cu printesa mea...si desi nu a vrut sa intre in apa si nici sa stea pe nisip... ne-am distrat de minune...
Deci banuiesc ca pot spune ca nu a fost tocmai un an rau... a avut partile lui - si bune si rele.
Ce imi doresc pentru anul ce vine? Pentru 2010?
- sanatate in primul rand ... caci daca e sanatate se pot face si celelalte
- mai multa intelegere din partea celor care sunt mai invarsta
- sa pot sa-i inteleg mai bine pe cei de langa mine
- sa ii daruiesc printesei mele o vacanta de neuitat (chiar daca probabil nu si-o va aminti cand va fi mai mare)
- si sper sa reusim sa ne mutam... sa avem lumina toata ziua in casa... unui copil ii trebuie lumina pentru o dezvoltare armonioasa si sper sa reusim sa ii daruim toate lucrurile bune lui Noemy
- in rest nu stiu ce mi-as mai putea dori... caci daca este intelegere e armonie si totul.. adica lucrurile materiale se rezolva de la sine....
- a.... ar mai fi ceva dar dorinta asta e un pic mai fantezista- sa existe o lume mai plina de bun simt si de respect fata de ceilalti si fata de tot ce ne inconjoara... natura ar trebui respectata.... nu sa fie cosul de gunoi al nostru ... dar asta ma c-am indoiesc ca se va intampla pentru ca sunt foarte putini acei care tin cont de reguli, de sfaturi, si de semne ( asa ca o paranteza... am fost la Bran anul asta prin toamna... erau o multime de semne cu fumatul interzis si totusi foarte multe persoane cu tigara in mana, in gura... oare este chiar atat de greu sa incercam sa avem mai mult bun simt? sa fim mai educati? )
Cel mai important lucru este ca am dragostea ficei mele si a sotului meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc ca imi cititi gandurile si ideile! Astept cu mult interes comentariile dumneavoastra!