De rupi o coarda de vioara,
Ea geme... moare tremurand.
O alta coarda ii ia locul
Si-auzi vioara iar cantand.
Dar daca cu durere adanca
In coarda inimi lovesti
Ea geme lung... si-o viata-ntreaga
Nu vei putea s-o-nlocuiesti.
In viata ne despartim de lucruri si fiinte dragi care ... o data cu trecerea anilor devin amintiri... Trecem prin clipe bune sau prin clipe rele...dar mergem inainte caci asa ne este firea...dar oare nu ar trebui sa incercam sa-ndepartam ce ne raneste? Oare chiar nu avem nici un control? suntem doar marionete???? Astept uneori o vorba buna, dulce ..si in zadar o tot astept... nu pare sa apara....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc ca imi cititi gandurile si ideile! Astept cu mult interes comentariile dumneavoastra!